Sub auspiciile Societăţii Romane de Ortopedie şi Traumatologie se editeaza Revista de Ortopedie şi Traumatologie, ce se constituie intr-un mijloc de informare asupra celor mai noi tehnici de lucru intrate in arsenalul diagnostic şi terapeutic al specialităţii şi, in acelaşi timp, oferă posibilitatea promovării cercetărilor şi studiilor realizate pe plan naţional . Incepand cu numerele 2 si 3 revista se prezinta intr-un format nou şi modern .
-
Arhiva revistei
( Arhive ) - Editura electronică
( Contact ) - Prezentare
(Conţinut ) - Advertising
( Promovare de produse farmaceutice si dispozitive ) - Autori - Guidline
(Ghid pentru autori) - Propuneti un
material ştiinţific
(Propuneti un material pentru Revista SOROT ) - ADMINISTRARE
Tomoaia Gh., Benea H., Stan I., Grin M., Macovei M.* (Cluj-Napoca)
Artroplastia totală de şold este cel mai comun procedeu de reconstrucţie a articulaţiei coxo-femurale degenerate artrozic. Artroplastia totală a şoldului a devenit o intervenţie chirurgicală cu indicaţii multiple, care printr-o tehnică chirurgicală corect aplicată este benefică īn īmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor. Odată cu extinderea acestei metode de tratament a crescut şi frecvenţa complicaţiilor, din care unele sunt specific legate de procedură, īn timp ce altele sunt inerente oricărei intervenţii chirurgicale majore efectuate mai ales la persoane vārstnice. Anumite complicaţii, precum paralizia, hemoragia sau trombembolismul apar devreme după intervenţia chirurgicală. Loosening-ul, ruptura componentelor protetice sau osteoliza apar de obicei la cāţiva ani după intervenţie. Alte complicaţii, precum infecţia, luxaţia sau fracturile diafizei femurale pot apare īn orice moment, īn funcţie de circumstanţe. Multe dintre aceste complicaţii impun operaţii de revizie a artroplastiei totale de şold, care reprezintă intervenţii chirurgicale laborioase şi necesită o gamă largă de proteze şi o bogată experienţă īn domeniu. Īn lucrarea de faţă ne-am propus o analiză a complicaţiilor artroplastiei totale a şoldului īn baza datelor din literatură şi a experienţei dobāndite..
B. Istrate1,2, Crisanda Vīlciu1, Maria-Luisa Flonta2, Ana Cāmpeanu1 (Bucuresti)
Īn prezent,
corticoterapia ramāne instrumentul terapeutic de bază pentru
tratamentul Miasteniei Gravis. Afectarea osului şi declanşarea
osteoporozei, ca şi afecţiune secundară miasteniei, comportă un
dublu aspect: pe de o parte, vechii pacienţi cu miastenie sunt īncă
trataţi cu preparate cortizonice, iar pe de altă parte, la femeile
miastenice, odată cu īnaintarea īn vārstă şi post menopauză,
osteoporoza este frecvent īntālnită.
Distrucţia microarhitecturii ţesutului osos, este anunţată de
osteopenie şi modificarea densităţii minerale a osului. Aceste
modificări īşi fac apariţia discret, instalāndu-se chiar din primele
luni ale tratamentului cu preparate cortizonice. Din aceste motive,
osul va deveni friabil, casant, iar predispoziţia pentru fracturi va
trebui prevenită pe cāt posibil prin administrarea de preparate pe
bază de calciu şi acid hialuronic, care menţin parametri funcţionali
optimi ai metabolismului ţesutului osos şi generează principii
active care contribuie la remineralizarea osului...
Florina Ojoga, M. Nicolescu, L.C. Ojoga* (Bucureşti)
Studiile
importante si mai ales cele de referinta, cu o cazuistica
revelatoare din punct de vedere statistic, mentioneaza la loc de
seama complicatiile ce pot surveni in alungirile de membre. Rata
complicatiilor descrise in literatura, dupa diversi autori, variaza
in limite extreme, intre 3% si 200%. Aceste limite extrem de largi
ne permit sa facem o comparatie valorica relativa si sa punem accent
pe cateva criterii considerate de majoritatea autorilor drept
elemente de referinta: tehnica operatorie, grupa de varsta,
etiologia, tipul fixatorului si tipul montajului.
Alungirile de
membre cu fixatore externe se pot efectua prin tehnici diferite, in
functie de tipul alungirii, insa complicatiile lor sunt
asemanatoare. Incidenta complicatiilor variaza si poate fi mai mica
sau mai mare, in raport cu o serie de factori ce pot avea influente
variabile...
B. Voicu, R. Oprş;* (Tārgu-Mureş)
Lucrarea de faţă īşi propune să studieze la 18 specimene de glezne implicarea ligamentului talofibular anterior īn instabilităţile de gleznă. Pentru aceasta a fost creat un sistem original, bipolar, de fixare a gleznei īntr-un aparat motorizat de testare Imada, prevăzut cu un dispozitiv digital de măsurare a forţei. Gleznele au fost supuse unor forţe īn trei pozitţi, neutră, flexie plantară şi dorsoflexie, īnainte şi după secţionarea ligamentului talofibular anterior, iar valorile obţinute au relevat laxităti maxime īn poziţia de flexie plantară, pentru mişcări de inversiune şi rotaţie internă, mecanism care corespunde celui din entorsele curente...
R. Opriş*, B. Voicu**, M. Ştefana** (Tārgu-Mureş)
Utilizarea
cuştilor cervicale intersomatice după discectomii şi corpectomii
permite folosirea grefelor autologe, reduce timpii operatori, scad
riscul de colabare şi mobilizare al grefei şi cresc rata de
consolidare.
Īn acest studiu am inclus 10 pacienţi cu traumatisme vertebrale
cervicale amielice, operaţi de autor īn perioada martie 2007 -
februarie 2009. Repartizarea pe sexe a fost astfel: 9 bărbaţi şi o
femeie, cu vārsta medie de 39 de ani (17-70 ani). Majoritatea
fracturilor afectau corpul vertebral C6 -
6 cazuri, C5 - 3 cazuri şi C4 - 1 caz. Etiologic pe primul loc erau
accidentele rutiere - 5 cazuri, cădere de la alt nivel - 2 cazuri,
săritură ...
B. Voicu, R. Opriş* (Tārgu-Mureş)
Lucrarea de faţă vrea să demonstreze utilitatea folosirii examenului ecografic īn explorarea entorsei acute de gleznă. Au fost incluşi īn studiu 53 de pacienţi cu entorsă laterală recentă a gleznei. Atunci cānd ecografia a diagnosticat prezenţa unei fluidartroze (hemo-hidartroză) s-a efectuat şi un examen IRM. Rezultatele ne determină să credem că ecografia este o metodă sigură, non-invazivă, care, cu costuri scăzute, poate aprecia gravitatea unei entorse de gleznă...
O. Grecu (Bucureşti)
Fracturile
deschise de tip III (A, B, C) ale gambei ridică probleme dificile pe
plan terapeutic, prin extrema lor diversitate anatomică.
Dacă amputaţia este de cele mai multe ori definitivă īn fracturile
de tip III C, īn fracturile de tip III-B, ortopedul
şi plasticianul contribuie la rezolvarea simultană sau īn urgenţă
amānată a celor 2 leziuni, ale osului şi ale părţilor moi. Īn
lucrare sunt expuse cāteva procedee de plastie īn fracturi recente
şi complicaţiile lor, folosind lambourile pediculate şi libere,
musculocutanate şi fasciocutanate. Cazurile prezentate sunt deosebit
de instructive...
M. Faur (Arad)
In această lucrare
este expusă experienţa personală īn tratamentul redorilor
posttraumatice de cot, pe o serie de
50 de cazuri, dintre care 15 cazuri tratate ortopedic şi 35 cazuri
tratate chirurgical.
Sunt prezentate date de anatomie patologică şi date statistice,
clasificarea etiologică şi tipul redorilor.
Se insistă asupra tratamentului chirurgical: capsulotomia anterioară
izolată (16 cazuri), capsulotomia anterioară asociată cu extirparea
osificărilor (7 cazuri), capsulectomie anterioară + alungire
scalariformă de brahial anterior şi chiar biceps (4 cazuri),
hemirezecţie artroplastică (6 cazuri) şi artroliza + neuroliza de
cubital (2 cazuri).
Īn 89 % din cazuri, rezultatele au fost foarte bune, iar īn 11 % din
cazuri am īnregistrat rezultate mediocre şi chiar slabe...
Radu Dragoş*, Ovidiu Corzan** (Baia Mare)
Un pacient īn vīrsta de 20 de ani se
prezintă īn serviciul nostru īn urma unei căderi de la cca. 1,90 m
cu aterizare pe antebraţul stīng aflat īn poziţie de hiperextensie.
La consultul iniţial se constată o deformare evidentă a cotului
stīng cu impotenţă funcţională totală, fără modificări
neurovasculare periferice. Examenul radiologic evidenţiază o luxaţie
posterioară a cotului stīng (fig. 1) care este redusă cu usurinţă,
īn anestezie generală.
Fractura cu deplasare a treimii distale a radiusului ipsilateral şi
disjuncţia radio-ulnară distală (asociere cunoscută dupa numele
celui care a descris-o pentru prima data - Galeazzi (1)), omise
iniţial, sunt descoperite ulterior, după imobilizarea cotului stīng
īn atela gipsată posterioară (fig. 2). Īn continuare se intervine
chirurgical şi, prin abord lateral, se efectuează reducerea
sīngerīndă a fracturii diafizei radiale şi osteosinteza cu placă şi
şuruburi (fig. 3)...
|
TOPUL CITITORILOR | TOTAL ACCESARI PUBLICATII 105 |
||
|
Marinescu Florin - 1 |
||
|
ARHIVA SOROT |
||||
 |
Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.3 ( Congres SOROT) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.4 (2008, Vol 18, nr. 4, pag, 213 - 277) | ||
|
|
Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.2 ( Congres SOROT) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.3 (2008, Vol 18, nr. 3, pag, 153 - 210) | ||
| Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.1 ( 2009, Vol 19, nr. 1, pag, 3 - 104) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.2 (2008, Vol 18, nr. 2, pag, 73 - 150) | |||
| Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.1 (2008, Vol 18, nr. 1, pag, 1 - 71) | ||||
