

Sub auspiciile Societăţii Romane de Ortopedie şi Traumatologie se editeaza Revista de Ortopedie şi Traumatologie, ce se constituie intr-un mijloc de informare asupra celor mai noi tehnici de lucru intrate in arsenalul diagnostic şi terapeutic al specialităţii şi, in acelaşi timp, oferă posibilitatea promovării cercetărilor şi studiilor realizate pe plan naţional . Incepand cu numerele 2 si 3 revista se prezinta intr-un format nou şi modern .
-
Arhiva revistei
( Arhive ) - Editura electronică
( Contact ) - Prezentare
(Conţinut ) - Advertising
( Promovare de produse farmaceutice si dispozitive ) - Autori - Guidline
(Ghid pentru autori) - Propuneti un
material ştiinţific

(Propuneti un material pentru Revista SOROT ) - ADMINISTRARE

Tomoaia Gh., Benea H., Stan I., Grin M., Macovei M.* (Cluj-Napoca)
Artroplastia totală de şold este cel mai comun procedeu de reconstrucţie a articulaţiei coxo-femurale degenerate artrozic. Artroplastia totală a şoldului a devenit o intervenţie chirurgicală cu indicaţii multiple, care printr-o tehnică chirurgicală corect aplicată este benefică īn īmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor. Odată cu extinderea acestei metode de tratament a crescut şi frecvenţa complicaţiilor, din care unele sunt specific legate de procedură, īn timp ce altele sunt inerente oricărei intervenţii chirurgicale majore efectuate mai ales la persoane vārstnice. Anumite complicaţii, precum paralizia, hemoragia sau trombembolismul apar devreme după intervenţia chirurgicală. Loosening-ul, ruptura componentelor protetice sau osteoliza apar de obicei la cāţiva ani după intervenţie. Alte complicaţii, precum infecţia, luxaţia sau fracturile diafizei femurale pot apare īn orice moment, īn funcţie de circumstanţe. Multe dintre aceste complicaţii impun operaţii de revizie a artroplastiei totale de şold, care reprezintă intervenţii chirurgicale laborioase şi necesită o gamă largă de proteze şi o bogată experienţă īn domeniu. Īn lucrarea de faţă ne-am propus o analiză a complicaţiilor artroplastiei totale a şoldului īn baza datelor din literatură şi a experienţei dobāndite..
O. Grecu, N. Gorun (Bucureşti)
Fixatoarele
externe sunt deseori, o soluţie foarte bună de stabilizare osoasă īn
fracturile deschise de gambă.
Deşi, ca valoare, ocupă locul al doilea, după tijele endomedulare
flexibile, practic, reprezintă soluţia cea mai corectă īn fracturile
deschise cu mari distrugeri de părţi moi. Studiul nostru are la bază
o serie de 200 fracturi deschise de gambă supuse osteosintezei
primare, dintre care, 30 de cazuri rezolvate prin fixatoare externe.
Avantajele şi dezavantajele acestei osteosinteze, precum şi tehnica
de implantare sunt prezentate pe larg. Indiferent de tip, aplicarea
unui fixator extern, presupune plasarea corectă a fişelor, broşelor
sau clemelor, pentru evitarea unor complicaţii vasculonervoase şi
tendinomusculare redutabile şi eliminarea riscului de infecţie
locală secundară.
Sunt prezentate o serie de alte aspecte organizatorice şi tehnice,
privind dotarea materială, experienţa echipei chirurgicale, tipuri
de fixatoare, complicaţiile posibile şi tratamentul lor...
B. Istrate1,2, Crisanda Vīlciu1, Maria-Luisa Flonta2, Ana Cāmpeanu1 (Bucuresti)
Īn prezent,
corticoterapia ramāne instrumentul terapeutic de bază pentru
tratamentul Miasteniei Gravis. Afectarea osului şi declanşarea
osteoporozei, ca şi afecţiune secundară miasteniei, comportă un
dublu aspect: pe de o parte, vechii pacienţi cu miastenie sunt īncă
trataţi cu preparate cortizonice, iar pe de altă parte, la femeile
miastenice, odată cu īnaintarea īn vārstă şi post menopauză,
osteoporoza este frecvent īntālnită.
Distrucţia microarhitecturii ţesutului osos, este anunţată de
osteopenie şi modificarea densităţii minerale a osului. Aceste
modificări īşi fac apariţia discret, instalāndu-se chiar din primele
luni ale tratamentului cu preparate cortizonice. Din aceste motive,
osul va deveni friabil, casant, iar predispoziţia pentru fracturi va
trebui prevenită pe cāt posibil prin administrarea de preparate pe
bază de calciu şi acid hialuronic, care menţin parametri funcţionali
optimi ai metabolismului ţesutului osos şi generează principii
active care contribuie la remineralizarea osului...
Florina Ojoga, M. Nicolescu, L.C. Ojoga* (Bucureşti)
Inegalităţile
membrelor inferioare reprezintă o patologie relativ rar īntālnită,
dar dificil de rezolvat, care intereseaza chirurgii pediatri,
ortopezii şi nu īn ultimul rānd specialiştii de recuperare medicală,
pentru obţinerea unui rezultat funcţional optim.
Istoria tehnicilor de alungire īncepe cu LANGENBECK īn 1869, dar
ILIZAROV este cel care a impus un nou concept biologic īn acest
domeniu.
Complicaţiile metodei sunt numeroase şi reprezintă efectele
alungirii asupra ţesuturilor. Dintre acestea, redorile şi
atitudinile vicioase sunt cele mai frecvente şi pot greva rezultatul
funcţional final, de aceea tratamentul de recuperare medicală axat
pe kinetoterapie este deosebit de important...
Florina Ojoga, M. Nicolescu, L.C. Ojoga* (Bucureşti)
Studiile
importante si mai ales cele de referinta, cu o cazuistica
revelatoare din punct de vedere statistic, mentioneaza la loc de
seama complicatiile ce pot surveni in alungirile de membre. Rata
complicatiilor descrise in literatura, dupa diversi autori, variaza
in limite extreme, intre 3% si 200%. Aceste limite extrem de largi
ne permit sa facem o comparatie valorica relativa si sa punem accent
pe cateva criterii considerate de majoritatea autorilor drept
elemente de referinta: tehnica operatorie, grupa de varsta,
etiologia, tipul fixatorului si tipul montajului.
Alungirile de
membre cu fixatore externe se pot efectua prin tehnici diferite, in
functie de tipul alungirii, insa complicatiile lor sunt
asemanatoare. Incidenta complicatiilor variaza si poate fi mai mica
sau mai mare, in raport cu o serie de factori ce pot avea influente
variabile...
G. Bahrin (Bucureşti)
Īn lucrarea de
faţă ne-am ocupat despre biomateriale - de fapt orice material
natural sau sintetic care se găseºte la suprafaţa ţesutului viu
ºi/sau sistem biologic, poate fi considerat biomaterial.
Definiţia conforma cu Comitetul International de Biomateriale:
“un biomaterial este o substanţă inertă farmacologic,
proiectată pentru implantarea sau īncorporarea īntr-un sitem
viu”.
Termenul de biocompatibilitate se referă la capacitatea unui
material de a intra īn contact cu un ţesut viu fără a produce efecte
toxice sau leziuni.
Nu exista biocompatibilitate completă. Compatibilitatea ţesutului la
material este guvernată de interacţia dintre suprafaţa materialului
ºi ţesut īn starea lui naturală...
B. Voicu, R. Oprş;* (Tārgu-Mureş)
Lucrarea de faţă īşi propune să studieze la 18 specimene de glezne implicarea ligamentului talofibular anterior īn instabilităţile de gleznă. Pentru aceasta a fost creat un sistem original, bipolar, de fixare a gleznei īntr-un aparat motorizat de testare Imada, prevăzut cu un dispozitiv digital de măsurare a forţei. Gleznele au fost supuse unor forţe īn trei pozitţi, neutră, flexie plantară şi dorsoflexie, īnainte şi după secţionarea ligamentului talofibular anterior, iar valorile obţinute au relevat laxităti maxime īn poziţia de flexie plantară, pentru mişcări de inversiune şi rotaţie internă, mecanism care corespunde celui din entorsele curente...
I.G. Tănase, V. Orbeanu* (Constanţa)
Lamboul este o
unitate de ţesut viabil
(alcătuit din piele, ţesut celular subcutan cu sau fără fascie,
muşchi şi os) transferat dintr-o parte a corpului (zona donatoare)
īntr-o altă parte a corpului (zona receptoare), īmpreuna cu
pediculul său vascular, eventual ram nervos, care va fi anastomozat
la vasele regiunii prin tehnici microchirurgicale.
Transplantarea microchirurgicală a unui ţesut viabil (muşchi,
fasciotegumentar, os sau composite) este indicată īn următoarele
situaţii: ...
R. Opriş*, B. Voicu**, M. Ştefana** (Tārgu-Mureş)
Utilizarea
cuştilor cervicale intersomatice după discectomii şi corpectomii
permite folosirea grefelor autologe, reduce timpii operatori, scad
riscul de colabare şi mobilizare al grefei şi cresc rata de
consolidare.
Īn acest studiu am inclus 10 pacienţi cu traumatisme vertebrale
cervicale amielice, operaţi de autor īn perioada martie 2007 -
februarie 2009. Repartizarea pe sexe a fost astfel: 9 bărbaţi şi o
femeie, cu vārsta medie de 39 de ani (17-70 ani). Majoritatea
fracturilor afectau corpul vertebral C6 -
6 cazuri, C5 - 3 cazuri şi C4 - 1 caz. Etiologic pe primul loc erau
accidentele rutiere - 5 cazuri, cădere de la alt nivel - 2 cazuri,
săritură ...
F. Ojoga, M. Nicolescu, L. Ojoga (Bucureşti)
Scopul
tratamentului de recuperare după artroplastia cu proteză totală de
şold este obţinerea unei independenţe funcţionale şi īmbunatăţirea
abilitaţilor individuale īn activităţile cotidiene. Durerea,
limitarea mobilităţii articulare a şoldului şi hipotrofia musculară
sunt modificările cele mai frecvente īn cadrul examenului obiectiv
şi acestea, dacă nu sunt corectate prin tratament de recuperare, pot
limita efectele benefice ale tratamentului chirurgical.
Pentru a obţine rezultate maxime este necesară o echipa
interdisciplinară, formată din medicul de recuperare,
fiziokinetoterapeut şi specialistul īn terapie ocupaţională, alături
de medicul specialist ortoped. Beneficiile maxime ale recuperarii
sunt obţinute la 3-6 luni postoperator. Exista mai mulţi factori
biomecanici care pot afecta prognosticul de recuperare, reprezentaţi
de metoda de fixare, abordul chirurgical, complicaţii, comorbidităţi
şi factori care ţin de pacient (forţă, tonus, coordonare, greutate,
intelect)...
B. Voicu, R. Opriş* (Tārgu-Mureş)
Lucrarea de faţă vrea să demonstreze utilitatea folosirii examenului ecografic īn explorarea entorsei acute de gleznă. Au fost incluşi īn studiu 53 de pacienţi cu entorsă laterală recentă a gleznei. Atunci cānd ecografia a diagnosticat prezenţa unei fluidartroze (hemo-hidartroză) s-a efectuat şi un examen IRM. Rezultatele ne determină să credem că ecografia este o metodă sigură, non-invazivă, care, cu costuri scăzute, poate aprecia gravitatea unei entorse de gleznă...
R. Opriş*, B. Voicu**, M. ªtefana** (Tārgu-Mureş)
Scopul lucrarii il
constituie prezentarea rezultatelor experientei noastre in
artroplastia totala de genunchi, cu urmarirea indicatiei si
selectiei pacientilor pentru operatie, precum si a evolutiei
postoperatorii a acestora. Am realizat un studiu retrospectiv pe un
numar de 149 de pacienti operati in Sectia a II-a din Clinica de
Ortopedie si Traumatologie din Cluj-Napoca intre anii 2001-2008 prin
artroplastie de genunchi cu endoproteze totale cimentate cu
stabilizare posterioara.
Criteriile analizate au fost reprezentate de: datele anamnestice,
examinarea clinica si aspectul radiologic al articulatiei.
Controalele clinice si radiologice au fost efectuate imediat
postoperator si la intervale de 6 saptamani si 3 luni. Succesul
operatiei a fost apreciat in functie de corecta pozitionare a
implantelor, mobilitatea articulara, disparitia durerii,
posibilitatea mersului si satisfactia pacientului...
O. Grecu (Bucureşti)
Fracturile
deschise de tip III (A, B, C) ale gambei ridică probleme dificile pe
plan terapeutic, prin extrema lor diversitate anatomică.
Dacă amputaţia este de cele mai multe ori definitivă īn fracturile
de tip III C, īn fracturile de tip III-B, ortopedul
şi plasticianul contribuie la rezolvarea simultană sau īn urgenţă
amānată a celor 2 leziuni, ale osului şi ale părţilor moi. Īn
lucrare sunt expuse cāteva procedee de plastie īn fracturi recente
şi complicaţiile lor, folosind lambourile pediculate şi libere,
musculocutanate şi fasciocutanate. Cazurile prezentate sunt deosebit
de instructive...
R. Popa (Bucureşti)
Studiul prezintă rezultatele pe termen lung obţinute īn urma administrării a 5 injecţii intraarticulare săptămānale cu hialuronat de sodiu (Hyalgan) la 287 de pacienţi. Această metodă de tratament se dovedeşte a fi sigură şi eficientă pentru tratarea pacienţilor cu artroze moderate şi severe, la care durerea e greu de controlat cu metodele conveţionale...
M. Faur (Arad)
In această lucrare
este expusă experienţa personală īn tratamentul redorilor
posttraumatice de cot, pe o serie de
50 de cazuri, dintre care 15 cazuri tratate ortopedic şi 35 cazuri
tratate chirurgical.
Sunt prezentate date de anatomie patologică şi date statistice,
clasificarea etiologică şi tipul redorilor.
Se insistă asupra tratamentului chirurgical: capsulotomia anterioară
izolată (16 cazuri), capsulotomia anterioară asociată cu extirparea
osificărilor (7 cazuri), capsulectomie anterioară + alungire
scalariformă de brahial anterior şi chiar biceps (4 cazuri),
hemirezecţie artroplastică (6 cazuri) şi artroliza + neuroliza de
cubital (2 cazuri).
Īn 89 % din cazuri, rezultatele au fost foarte bune, iar īn 11 % din
cazuri am īnregistrat rezultate mediocre şi chiar slabe...
N. Gorun (Bucureşti)
A.D., f, 20 ani. Foaie observaţie
nr. 10116/
23.09.1980.
Fragment de ac de seringă īn micul bazin, īn zona
presacrococcigiană.
Scurt istoric
Īn urmă cu 6 ani de zile (1974) a efectuat un tratament cu
antibiotice. Cu două şedinţe īnainte de sfārşitul tratamentului,
după efectuarea injecţiei intramusculare, sub pretextul că starea
bolnavei este foarte bună, asistenţa medicală a refuzat să mai
continue tratamentul. Evoluţia bolnavei a fost foarte bună, fără
nici o suferinţă.
După 6 ani de zile, au apărut dureri inexplicabile īn micul bazin,
mai ales īn timpul actului sexual. Īn prezenţa acestor dureri, s-a
practicat un tuşeu rectal, care a pus īn evidenţă dureri īn zona
presacrococcigiană. Examenul radiologic de faţă şi profil a pus īn
evidenţă fragmentul de ac īn micul bazin (fig. 1, fig. 2)...
Radu Dragoş*, Ovidiu Corzan** (Baia Mare)
Un pacient īn vīrsta de 20 de ani se
prezintă īn serviciul nostru īn urma unei căderi de la cca. 1,90 m
cu aterizare pe antebraţul stīng aflat īn poziţie de hiperextensie.
La consultul iniţial se constată o deformare evidentă a cotului
stīng cu impotenţă funcţională totală, fără modificări
neurovasculare periferice. Examenul radiologic evidenţiază o luxaţie
posterioară a cotului stīng (fig. 1) care este redusă cu usurinţă,
īn anestezie generală.
Fractura cu deplasare a treimii distale a radiusului ipsilateral şi
disjuncţia radio-ulnară distală (asociere cunoscută dupa numele
celui care a descris-o pentru prima data - Galeazzi (1)), omise
iniţial, sunt descoperite ulterior, după imobilizarea cotului stīng
īn atela gipsată posterioară (fig. 2). Īn continuare se intervine
chirurgical şi, prin abord lateral, se efectuează reducerea
sīngerīndă a fracturii diafizei radiale şi osteosinteza cu placă şi
şuruburi (fig. 3)...
Prof. Univ. Dr. NICOLAE GORUN
Scopul lucrarii il
constituie prezentarea rezultatelor experientei noastre in
artroplastia totala de genunchi, cu urmarirea indicatiei si
selectiei pacientilor pentru operatie, precum si a evolutiei
postoperatorii a acestora. Am realizat un studiu retrospectiv pe un
numar de 149 de pacienti operati in Sectia a II-a din Clinica de
Ortopedie si Traumatologie din Cluj-Napoca intre anii 2001-2008 prin
artroplastie de genunchi cu endoproteze totale cimentate cu
stabilizare posterioara.
Criteriile analizate au fost reprezentate de: datele anamnestice,
examinarea clinica si aspectul radiologic al articulatiei.
Controalele clinice si radiologice au fost efectuate imediat
postoperator si la intervale de 6 saptamani si 3 luni. Succesul
operatiei a fost apreciat in functie de corecta pozitionare a
implantelor, mobilitatea articulara, disparitia durerii,
posibilitatea mersului si satisfactia pacientului...
|
TOPUL CITITORILOR | TOTAL ACCESARI PUBLICATII 105 |
||
|
Marinescu Florin - 1 |
||
|
ARHIVA SOROT |
||||
|
|
Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.3 ( Congres SOROT) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.4 (2008, Vol 18, nr. 4, pag, 213 - 277) | ||
|
|
Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.2 ( Congres SOROT) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.3 (2008, Vol 18, nr. 3, pag, 153 - 210) | ||
| Revista SOROT 2009, Vol 19, nr.1 ( 2009, Vol 19, nr. 1, pag, 3 - 104) | Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.2 (2008, Vol 18, nr. 2, pag, 73 - 150) | |||
| Revista SOROT 2008, Vol 18, nr.1 (2008, Vol 18, nr. 1, pag, 1 - 71) | ||||

